Atracţii Locale

PENSIUNEA MELBA ****

… departe de griji, aproape de natură …

  • Rezervaţia mixtă Balta Nera – Dunăre , Comuna Socol, 10,00 ha – declarată prin Legea 5/2000 zonă umedă cu vegetaţie hidrofilă şi higrofilă specifică (Typha sp.,Phragmites sp.,Carex sp.,Salix sp.), cu o bogată avifaună acvatică: egreta mică (Egreta garzetta), cormoranul mic(Phalocrocorax pygmaeus)etc.La sud de localitatea Socol (comuna Socol) în zona de vărsare a râului Nera în Dunăre.
  • Mânăstirea Baziaş (com.Socol, sec XVIII).
  • Rezervaţia mixtă Râpa cu Lăstuni din Valea Divici, Comuna Pojejena, 5,00 ha – declarată prin Legea 5/2000 adăposteşte cuiburile şi coloniile de lăstuni construite pe abrupturile formate în depozite loessoide cuaternare. La intrarea în Valea Divici dinspre drumul naţional Moldova Veche – Socol (comuna Pojejena).
  • Cetatea şi aşezarea dacică din satul Divici – Reprezintă o mărturie a locuirii dacice a acestui spaţiu , situl fiind considerat de importanţă naţională , fiind recunoscut ca element de patrimoniu naţional prin legea 5/2000.
  • Moldova Nouă – biserica româno – catolică (1780), monument de arhitectură religioasă. Muzeul “Clisurii de Sus a Dunării”,cu secţii de istorie , etnografie, minerit.Centrul de informare – documentare al Parcului.
  • Ruinele cetăţii Sf. Ladislau – situată în apropierea localităţii Coronini, pe dealul Cula , A fost ridicată în secolul al XV-lea împotriva năvălirilor turceşti.
  • Stâncile Babacăi (“Stânca Tatălui” – traducere turcă) – marchează locul de unde începe Clisura Dunării. Clisura,un cuvânt de origine bizantină, înseamnă cetate aşezată la gura unui defileu.
  • Peştera Gaura cu Muscă – în total peştera are 254 m şi este lipsită de concreţiuni de calcite spectaculoase. Reţinem doar “barajele” de travertine între care se adună apa , prezenţa “laptelui de piatră” , a buzunăraşelor de calcite suprapuse (odontolite), şi a stalactitelor. Nota specifică a acestei peşteri e dată însă de mirosul penetrant de amoniac, provocat de marea cantitate de guano produsă de coloniile de lilieci ce populeaăa peştera . Este situată mai jos de stânca Babacăi , la cca 30 m înălţime în peretele calcaros, urcând din şosea în dreptul unui izvor cu apă de băut.
  • Rezervaţia arheologică peştera Gaura Chindiei II – cam la 3 km în aval de Gaura cu Muscă, într-un abrupt din strâmtura Pescari – Alibeg,la circa 80 m altitudine faţă de Dunăre. Declarată din 1973 rezervaţie arheologică , aici se ascunde un monument de artă rupestră unic în ţara noastră. Pe pereţi se află motive picturale în culoare roşie: păsări şi motive florale, semne şi simboluri singulare sau grupate , însemnări cu caractere chirilice şi latine, impresiuni de mâini şi degete etc.O parte din aceste motive (printre care păsările) sunt atribuite sfârşitului epipaleoliticului (acum aproximativ 14.000 de ani) şi începutului neoliticului. Altele (de exemplu motivele solare) aparţin epocii metalelor,probabil populaţiilor protodacice şi dacice. Interesante sunt semnele grupate care par a reprezenta o scriere din aceeaşi epocă, dar care îşi păstrează încă enigma. În fine, sunt şi motive din epoca prefeudală şi feudală timpurie (de pildă crucea bizantină şi poligonul stelat). Grilajul de fier cu care a fost închisă este distrus de ceva vreme , astfel că, alături de picturi, au apărut şi semnături mai recente.
  • Liubcova – moara de lemn cu ciuturi şi butoni de pe râul Liubcova, din aval de localitate.
  • Biserica Sf. Arhangheli din localitatea Berzeasca – monument de arhitectură. Biserica este situată în vatra localităţii Berzeasca, fiind cea mai veche biserică românească din Clisura Dunării construită în stil baroc , la 1836. Pictura este executată în ulei de către pictorii Dimitrie Turcu şi Dimitrie Popovici
  • Centrul de informare – documentare al Parcului Natural Porţile de Fier Berzeasca – aici puteţi consulta materialele informative editate în cadrul proiectului Conservarea şi managementul habitatelor parcului natural Porţile de Fier, şi să obţineţi informaţii despre posibilităţile de cazare din zonă (Berzeasca, Liubcova, Bigar).
  • Satul Şviniţa – aici are loc în fiecare toamnă sărbătoarea smochinului. Pe pantele însorite ale satului sunt plantate livezi de smochini.
  • Rezervaţia paleontologică Locul fusilier Şviniţa, Comuna Şviniţa, 95 ha – declarată prin legea 5/2000, este o rezervaţie celebră în Europa, cu amoniţi din Jurasicul mediu(Dogger). Este unul dintre cele mai importante puncte fosiliere mezozoice din Carpaţi, situate în amonte de localitatea Şviniţa, între Greben şi pârâul Iardumovacia – Valea Saraorschi. Recoltarea fosilelor este strict interzisa!
  • Cetatea Tri Kule – a fost ridicată în secolul al XV-lea pentru a opri expansiunea otomană spre vest, un turn observându-se şi în prezent în apropierea localităţii Şviniţa.
  • Rezervaţia mixtă Cazanele Mari şi Cazanele Mici, comuna Dubova , 215 ha – la sud-vest şi nord-est de localitatea Dubova, între Valea Ogradena şi Ogaşul Turcului. În această zonă Dunărea străbate cea mai îngustă şi mai grandioasă zonă a Defileului Dunării, Cazanele Mari fiind despărţite de Cazanele Mici şi bazinetul Dubova. Pe versanţii calcaroşi şi abrupţi ai Cazanelor se dezvoltă o floră de o mare diversitate, cu caracter ponto-mediteranean- şi central-european. Din cele 7 peşteri identificate cu o lungime totală de 2.155 m cea mai importantă este peştera Ponicova, la intrarea căreia pârâul cu acelaşi nume creează nişte chei scurte şi sălbatice şi un pod natural lung de circa 25 de m şi înalt de 6-8 m. Peştera are o lungime totală de 1666m , străbate Ciucaru Mare şi iese în Dunăre. Este accesibilă din şosea.
  • Chipul lui Decebal – săpat în stâncă se află situate la gura de vărsare a Mraconiei în Dunăre, având o înălţime de 40 de metrii şi o lăţime de 25 metrii. Iniţiativa realizării sale aparţine lui Iosif Constantin Drăgan.
  • Golful Mraconiei – datorită construcţiei hidroenergetice de la Porţile de Fier, nivelul Dunîrii a crescut inundând gurile de vărsare a afluenţilor ce coboară din munţi, formând astfel adevărate golfuleţe. În acest golf s-a amenajat un loc de popas turistic.
  • Tabula Traiana – dintre cele 10 tabule ce au fost dălţuite în defileu, doar Tabula Traiana se mai conservă, patru sunt păstrate în desene şi stampe din secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea, restul fiind distruse. Tabula Traiana este săpată în stâncă , la ieşirea din Cazanele mici, pe malul sârbesc al Dunării şi consemnează drumul construit de Împăratul roman. În traducere, textul Tabulei sună astfel: “Impăratul Cesar Nerva Traian Augustul, fiul divinului Nerva, învingător al germanilor, cel mai mare dintre preoţi, având pentru a patra oară puterea tribuniciară (anul 100 e.n.), părinte al patriei, consul pentru a treia oară, a refăcut drumul, după ce l-a adâncit în munţi şi i-a înlocuit podeaua”.
  • Muzeul etnografic Ieselniţa – situat în satul cu acelaşi nume.
  • Mânăstirea Sf. Ana – Ctitorie a cunoscutului ziarist interbelic Pamfil Şeicaru, cavaler al Ordinului “Mihai Viteazul”, este aşezată în imediata apropiere a municipiului Orşova pe Dealul Moşului.Deţine un pavilion cu spaţii de cazare (circa 10 camere)şi un muzeu memorial.
  • Catedrala romano – catolică din Orşova – a fost construită între anii 1972 – 1976, duă planurile arhitectului Horst Fackelmann, ca urmare a strămutării Orşovei vechi pe actualul său amplasament. Catedrala este construită din beton finisat, cofraje şi lemn, având formă de cruce din orice punct ar fi privită.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>